Azi, 543 de ani de la asasinarea lui Vlad Tepes la Bucuresti

În 14 decembrie 1476, la București, a fost asasinat Vlad Țepeș, în maghiară Karóbahúzó Vlad, în germană Vlad dem Pfähler, în turcă Kazıklı Vlad.

ȘTIAȚI? În 14 decembrie 1476, la București, a fost asasinat Vlad Țepeș, în maghiară Karóbahúzó Vlad, în germană Vlad dem Pfähler, în turcă Kazıklı Vlad.

În 14 decembrie 1476, la București, a fost asasinat Vlad Țepeș, în maghiară Karóbahúzó Vlad, în germană Vlad dem Pfähler, în turcă Kazıklı Vlad.

Vlad este înfățișat, în documentele şi textele de cronică, aproape întotdeauna, ca un „căpitan” al regelui Ungariei, a cărui misiune permanentă era aceea de a lupta în zona de miazăzi a regatului, contra turcilor. Versiunea slavă despre Vlad Țepeș îl acuză chiar de a fi părăsit ortodoxia, trecând la catolicism.
În 8 noiembrie 1476, îl reîntâlnim pe Vlad în Târgovişte, pentru a treia oară voievod al Ţării Româneşti, vestind scurt pe judeţul şi pârgarii din aceeaşi cetate a Braşovului: „Iată vă dau de ştire că am răsturnat pe vrăjmaşul nostru Laiotă, şi a fugit la turci. Deci v-a slobozit Dumnezeu calea. Veniţi cu pâine şi cu marfă, şi vă hrăniţi, căci a făcut Dumnezeu să fim acum o singură ţară…”
Restaurarea lui Ţepeş în 1476 a fost posibilă datorită unui efort conjugat transilvano-moldovenesc. În 11 noiembrie, Ştefan Báthory, „căpitan al trupelor regale din Ţara Românească,” sosise în preajma Bucureştilor, unde-şi aşezase tabăra şi de unde scria şi el sibienilor că „perfidul Basarab” a fost alungat şi că cea mai mare parte a ţării, cu toţi boierii – în afară de doi, nenumiţi – a trecut de partea lui Ţepeş.
De asemenea, Ştefan cel Mare îi lăsase două sute de oameni, dintre curtenii săi, care să-i constituie o gardă credincioasă. Cea de-a treia domnie a lui Vlad Ţepeş în Ţara Românească a fost – ca şi cea dintâi, din toamna anului 1448 – deosebit de scurtă, încheindu-se tragic.
„El m-a rugat să-i las – spune Ştefan vodă în 1477 -, pentru paza lui, oameni de-ai noştri, căci în munteni nu se prea încredea… numaidecât necredinciosul Basarab(Laiotă) s-a întors,” desigur cu ajutorul turcilor, „şi l-a găsit singur şi l-a omorât, şi împreună cu el au fost omorâţi toţi oamenii mei , afară de zece.”
sursa text:
Vlad Țepeș Dracula, de Șerban Andreescu
http://www.bjmures.ro/
DEMN DE ȘTIUT: În timpul domniei sale, Țara Româneacă și-a obținut temporar independența față de Imperiul Otoman. Vlad Țepeș a devenit vestit prin severitatea sa și pentru că obișnuia să își tragă inamicii în țeapă. Din cauza conflictelor cu negustorii brașoveni, aceștia l-au caracterizat, propagandistic, ca pe un principe cu metode de o cruzime demonică.
În 1453, resturile Imperiului Bizantin sunt cucerite de otomani, care obțineau astfel controlul asupra Constantinopolului (actualul Istanbul) și amenințau Europa. Imperiul Otoman ajunge să stăpânească mare parte din Balcani (teritoriile statelor actuale Serbia, parțial Ungaria, parțial România, Bulgaria, Albania și Grecia), extinderea spre occident oprindu-se la porțile Vienei, al cărei asediu eșuează. În acest context istoric, Vlad Țepeș a luptat pentru a-și apăra domnia și țara, folosind împotriva inamicilor metodele de disuasiune specifice epocii, din care făceau parte și execuțiile și supliciile cu caracter exemplar și de intimidare.

Ultima domnie, sfârșitul vieții și locul mormântului
Vlad a fost recunoscut ca domn al Țării Românești pentru a treia oară în 1475, însă s-a bucurat de o perioadă foarte scurtă de domnie. A fost asasinat la sfârșitul lunii decembrie 1476. Corpul său a fost decapitat și capul trimis sultanului, care l-a așezat într-o țeapă, ca dovadă a triumfului asupra lui Vlad Țepeș. S-a emis ipoteza ca „Drăculea” ar fi fost îngropat la Mănăstirea Snagov, pe o insulă din apropierea Bucureștilor. Examinările recente au arătat că „mormântul” lui Țepeș de la mănăstire conține doar câteva oase de cal datate din neolitic și nu rămășițele adevărate ale domnului valah. După opinia reputatului istoric Constantin Rezachevici, mormântul acestuia ar fi pe locul mănăstirii Comana, ctitorie a voievodului.