CAM ASA:  „Profesia didactica nu este si nu trebuie sa fie o alternativa secundara pentru absolventii de facultate”

“În categoria chestiunilor pe care nu le mai putem amâna este introducerea unei specializări distincte privind pregătirea cadrelor didactice”.
“În categoria chestiunilor pe care nu le mai putem amâna este introducerea unei specializări distincte privind pregătirea cadrelor didactice”.
Rezultatele PISA reprezintă unul dintre argumentele de netăgăduit pentru urgența soluțiilor rapide și temeinice”, a declarat președintele Klaus Iohannis, la conferința la care lansează patru documente de politică publică realizate de OECD. Liderul de la Cotroceni a avertizat că “în categoria chestiunilor pe care nu le mai putem amâna este introducerea unei specializări distincte privind pregătirea cadrelor didactice”.

Tot în categoria chestiunilor pe care nu le mai putem amâna este introducerea unei specializări distincte privind pregătirea cadrelor didactice, în condițiile în care România se află printre puținele țări cărora le lipsește o astfel de ramură în sistemul de educație. Câteva urme de metodică și pedagogie și un nivel redus de practică nu pot substitui o educație direcționată strict către formarea profesorilor. Profesia didactică nu este și nu trebuie să fie o alternativă secundară pentru absolvenții de facultate, ci o alegere principală”, a declarat Iohannis citat de edupedu.ro.

DA. EXACT. Fără să facem „politică”, trebuie să recunoaștem că președintele are dreptate. În prezent, 3-4, maxim 5 săptămâni de practică, de multe ori acestea reducându-se, de fapt, la NUMAI CÂTEVA ORE, restul fiind lăsat LA LIBER, din condescendență, să zicem, de către profesorii din școlile unde fac studenții practică, astfel încât aceștia să se poată pregăti mai mult pentru examene…, nu sunt deloc SUFICIENTE! Alteori, din greșeală, aceste săptămâni se suprapun peste perioade cu teze sau, mai știi, cu programul „Școala altfel”, sau… notele la practică se dau…. așa, ca să mărească cumva media studentului și, cum ar fi, lucrurile nu-s tocmai oable. Se trezesc, de multe ori, proaspeții profesori, în fața unor elevi extrem d e indiferenți și indisciplinați, la clase în care, poate mai sunt distribuiți și copii cu CES (cerințe educaționale speciale) care au nevoie efectiv de oameni bine pregătiți din punct de vedere psiho-pedagogic. Sau, mai știi, dai peste o clasă unde sunt incluși repetenți, care în orice moment pot să-ți strice ora, sau să recurgă la acte de violență… Ca să nu mai vorbim de principala problemă care ar trebui să aibă ca punct central treaba aia care spune că „dacă profesorul este BUN, pleci cu lecția învățată din clasă”.

Problema, problemele sunt extrem de complexe. Și în egală măsură, VITALE pentru comunitate, pentru societatea în ansamblu. Este nevoie de gândire, de discernământ, de punerea pregătirii cadrului didactic în prim-plan.

foto: ziare.com