Ce prevede Strategia de Dezvoltare a judetului Ilfov 2020-2030; ea a fost pusa in dezbatere publica

Pentru județul Ilfov, anul 2020 este cel în care marile proiecte devin realitate.

Strategia de Dezvoltare a judeţului Ilfov 2020-2030 a fost pusă în dezbatere publică, potrivit unui comunicat al CJ Ilfov.

“Strategia va rămâne în dezbatere publică până pe 30 iunie. Ne dorim o participare cât mai activă din partea dumneavoastră. În felul acesta veţi afla la ce să vă aşteptaţi din partea administraţiei publice judeţene şi veţi şti cum este influenţată viaţa dumneavoastră în următorii 10 ani. Vrem să facem din Ilfov un spaţiul al dialogului, al polarizării inteligente, un judeţ competitiv, durabil şi incluziv. Avem două obiective strategice esenţiale: creşterea calităţii vieţii şi a atractivităţii pentru mediul de afaceri şi pentru vizitatori”, a declarat preşedintele CJ Ilfov, Marian Petrache (foto), în cadrul primului webinar din seria Webinariile CJ Ilfov.

Şeful Direcţiei Management Programe de Dezvoltare din cadrul CJ Ilfov, Remus Trandafir, a spus că următorii zece ani înseamnă pentru instituţia pe care o reprezintă dezvoltare economică durabilă şi stimularea antreprenoriatului.

“Următorii zece ani înseamnă pentru noi, la nivel de strategie, dezvoltare economică durabilă şi stimularea antreprenoriatului, pentru locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite, crearea de parcuri industriale, în zone precum Berceni-Popeşti-Leordeni, Buftea-Chitila, Brăneşti-Cernica şi formarea de forţă de muncă bine pregătită, calificată”, a afirmat acesta.

Marcel Heroiu, specialist senior Dezvoltare Urbană la Banca Mondială, a declarat că Ilfovul este teritoriul unde se fac cele mai mari, importante şi numeroase investiţii din ţară pe termen mediu şi lung.

“Este o concentraţie de investitiţii de infrastructură mare – autostrăzi, drumuri expres, drumuri de legătură, centre intermodale. Ilfovul are cea mai mare rată de antreprenoriat din ţară – cel mai mare număr de antreprenori la mia de locuitori. Regiunea Bucureşti-Ilfov generează un PIB mai mare decât nouă ţări, precum Bulgaria, Serbia sau Croaţia. Când ai o forţă economică la un asemenea nivel, trebuie şi capacitate de a implementa proiecte la nivel de guvern”, a afirmat Marcel Heroiu.

AGERPRES