Cercul Militar Bucuresti, fotografie din 1943

Potrivit documentelor, lucrările pentru construcția Palatului Cercului Militar Național au început în anul 1911.

IMAGINE-DOCUMENT: București / Cercul Militar 1943

Palatul Cercul Militar Național este o clădire-simbol din București care găzduiește instituția centrală de cultură a Armatei Române, cu profil cultural-educativ, artistic, recreativ-distractiv, precum și de imagine, reprezentare și protocol.
Potrivit documentelor, lucrările pentru construcția Palatului Cercului Militar Național au început în anul 1911, deși terenul unde urma să se ridice edificiul fusese cedat de Ministerul Domeniilor încă din 1898.
Proiectantul principal al monumentalului Palat al Cercului Militar Național a fost arhitectul român Dimitrie Maimarolu, în colaborare cu Victor Ștefănescu și Ernest Doneaud. Unele din decorațiunile interioare și exterioare la noua construcție a Cercului Militar, inclusiv cei doi mari vulturi plasați spre a fi protectori ai panoului cu firma instituției, au fost executate de sculptorul Ion Schmidt Faur.
Beneficiarul lucrării a fost Cercul Militar al ofițerilor din garnizoana București, organizație a ofițerilor români înființată în 15 decembrie 1876.
Așa cum menționează documentele vremii, fondurile necesare au fost adunate din donații, subscripții și cotizații ale ofițerilor (circa 80%), precum și din subvenții de stat și împrumuturi rambursabile (sursa: wikipedia.org).
Demn de știut, impunătorul Palat care găzduiește Cercul Militar Național a fost ridicat pe locul fostei Mănăstiri Sărindar, pe un teren mlăștinos.

FILE DE ISTORIE…
***• 17 mai 1912. Din cauza solului umed, mlăștinos și nisipos, la recomandarea inginerilor Anghel Saligny și Elie Radu se adoptă soluția unei fundații pe piloni de stejar, înfipți în terenul ferm de sub mlaștină.
• 1914. La declanșarea Primului Război Mondial, construcția se prezintă terminată „la roșu și învelită”.
• 2 aprilie 1916 „Gazeta ilustrată” consideră că Cercul Militar din București este „podoaba arhitecturală a țării (…), cel mai frumos, cel mai impunător din toate palatele cu care, în ultimele decenii, știința și simțul estetic al marilor arhitecți români și străini au înzestrat România”.
• 12 noiembrie 1916. Ca urmare a ocupării Capitalei de către trupele Puterilor Centrale, Cercul Militar este evacuat.
• 1919. La revenirea armatei în București, clădirea este găsită devastată în interior. Se reiau lucrările de reparații.
• 4 februarie 1923. În prezența Regelui Ferdinand I al României și a Reginei Maria a României, a ministrului de război, generalul Gheorghe Mărdărescu, și a comandantului Corpului 2 Armată, generalul Ștefan Holban, are loc inaugurarea oficială, solemnă, a Palatului Cercului Militar.
În perioada comunistă, inscripția „Cercul Militar” de pe frontispiciul clădirii a fost înlocuită cu inscripția „Casa Centrală a Armatei”. După 1989, aceasta a fost înlocuită cu inscripția „Cercul Militar Național”.

Foto: Bucurestiul Secret

Potrivit documentelor, lucrările pentru construcția Palatului Cercului Militar Național au început în anul 1911.