Corul academic al Filarmonicii „George Enescu”, o emblemă a culturii naționale

Demn de luat în seamă, odată cu apariția Corului de Stat a avut loc o adevărată transformare a percepției publicului asupra muzicii clasice.

Corul Filarmonicii „George Enescu” reprezintă, de mai bine de… o jumătate de secol, al doilea pol muzical de anvergură al reputatei instituții muzicale bucureștene.
În 1950, când a fost înființat Corul, se simțea nevoia stringentă a unei recuperări. Istoria muzicii corale o precede cu mai multe secole pe a celei instrumentale și, cel puțin cantitativ, a deținut supremația chiar și în perioada apariției marilor opusuri simfonice ale secolului al XIX-lea. Până la mijlocul secolului trecut însă, lucrări de mare repertoriu vocal-simfonic nu fuseseră decât sporadic reprezentate în viața muzicală romănească, de coruri private sau grupuri formate ad-hoc din profesioniști și amatori, care nu se ridicau întotdeauna la nivelul Orchestrei Filarmonicii.
Demn de luat în seamă, odată cu apariția Corului de Stat a avut loc o adevărată transformare a percepției publicului asupra muzicii clasice. Printr-o activitate neobosită și variată – în oratorii, misse, motete, concerte a capella – ansamblul vocal a interpretat toate capodoperele genului, de la Monteverdi la Bach, de la Haydn la Brahms, și până la cele mai avangardiste opusuri ale muzicii contemporane. Asemenea colegilor instrumentiști, membrii Corului ies adesea în prim-plan, preluând cu succes stimele soliste sau apărând în recitaluri de arii și lieduri. Astfel se întreține un spirit de concurență și de permanentă verificare a standardului artistic al fiecărui membru în parte. Pe de altă parte, selecția strictă a membrilor Corului și colaborarea cu dirijori consacrați – Lawrence Foster, Sergiu Comissiona, Cristian Mandeal – contribuie în egală măsură la păstrarea nivelului profesional și situarea sa în vecinătatea standardelor impuse de Orchestra Simfonică.
Rezultatul muzical răsfață de fiecare dată așteptările publicului obișnuit la Filarmonică cu concerte de excepție: când cele două ansambluri cântă împreună, parcă abia atunci acustica formidabilă a Ateneului prinde viață, amplificând și rotunjind sonorități strălucitoare, vaste, pe cât de copleșitoare, pe atât de entuziasmante. În astfel de momente se poate vorbi de ceea ce se numește un „spectacol total”.
Potrivit fge.org.ro/corul-academic, începând cu 1990, Corul Filarmonicii „George Enescu” a luat parte la manifestări extraordinare în viața muzicală din România. Astfel, ansamblul a avut posibilitatea să colaboreze în 1995 cu marele compozitor polonez Krzysztof Penderecki, iar în 1998 a realizat împreună cu Orchestre Nationale de France și Lawrence Foster o variantă de concert a operei Oedipe de George Enescu, în cadrul Festivalului Internațional omonim.
*Din 1997, Corul Filarmonicii este condus de dirijorul și pianistul Iosif Ion Prunner, membru și demn continuator al unei familii renumite de muzicieni și oameni de cultură din țara noastră.

Soliști: Iulia Artamanov, Ștefania Boloș, Constantin Cocriș, Răzvan Georgescu, Lavinia Mamot, Geanina Munteanu, Ionuț Popescu, Mădălina Stan, Alexandra Andrei, Alina Buzdugan, Laura Chera, Mădălina Constantin, Cleopatra David, Adrian Dumitru, Haricleea Marica, Marius Mine, Ioan Orheian, Andreia Petrea, Elena Stancu.

Foto: Filarmonica George Enescu

Demn de luat în seamă, odată cu apariția Corului de Stat a avut loc o adevărată transformare a percepției publicului asupra muzicii clasice.