Un spectacol de colecție vă așteaptă duminică seară, la Opera Națională București. Una dintre magistralele creații ale nemuritorului Giuseppe Verdi: Bal Mascat.
În ciuda finalului său tragic, opera are multe momente foarte reușite, de combinare armonioasă a sublimului și ironiei, o mixiune de tragism și comedie care i-a făcut pe mulți critici de muzică de operă să o eticheteze ca „shakespeariană”.
Actul I
Un salon, în palatul guvernatorului
E dimineață. Deputați, gentilomi, oameni din popor, oficialități, așteaptă trezirea contelui Riccardo, guvernatorul orașului. Printre cei prezenți se află și grupul de dușmani ai contelui, conduși de doi nobili, Samuel și Tom care, mânați de o veche vrăjmășie, îi urzesc pieirea. Negăsind însă, pentru moment, nicio cale acceptabilă spre a-și pune planurile în aplicare, complicii se hotărăsc să mai aștepte.
Apare Riccardo. În întâmpinarea lui iese Renato, secretarul și prietenul său devotat, urându-i ziua bună. Contele tresare: soțul Ameliei! Chipul frumoasei femei stăpânește demult visele guvernatorului, iar toate onorurile și puterea îi par lucruri de nimic fără iubirea ei.
„Sunt trist, Renato”, mărturisește contele. „O neînțeleasă grijă mă apasă.” „Știu totul” spune secretarul, făcând să se strângă pentru o clipă inima contelui. „Meleagurile acestea nu-ți sunt prietenoase. Un nou complot se plănuiește împotriva ta.” Riccardo răsuflă ușurat: ceea ce știe Renato nu e atât de important. El nu vrea să afle numele trădătorilor pentru că ar trebui să-i pedepsească cu moartea, iar dragostea ce i-a încolțit în suflet îl face îngăduitor.
Primul judecător al orașului înmânează guvernatorului câteva acte pentru semnat, printre care un ordin de exilare a vrăjitoarei Ulrica. Femeia ghicește viitorul și fierbe poțiuni de dragoste, lăudându-se că e în legătură cu însuși Lucifer.
Amuzat și totodată curios, Riccardo se hotărăște să plece chiar el la vrăjitoare și-i invită și pe ceilalți curteni să-i însoțească, deghizați. Întreaga asistență e cucerită de ideea guvernatorului. La ora 3 toți cei prezenți se vor întâlni la locul stabilit.
Libretul de Antonio Somma
Spectacolul se joacă în limba Italiană, Supratitrat.
Premiera mondială a avut loc pe 17 februarie 1859 la Teatro Apollo din Roma.
Grischa Asagaroff – Germania
Renato Zanella
Luigi Perego – Italia
Gigi Saccomandi – Italia
Luca Filaci – Italia
Daniel Jinga
Paula Gherghe
Dirijor: Iurie Florea
Riccardo:
Daniel Magdal
Amelia:
Bianca Mărgean
Renato:
Lucian Petrean
Ulrica:
Sorana Negrea
Oscar:
Veronica Anușca
Tom:
Filip Panait
Samuel:
Iustinian Zetea
Silvano:
Florin Simionca
Primul judecător:
Ciprian Pahonea
Servitorul Ameliei:
Narcis Brebeanu
Cu participarea Orchestrei, Corului și Ansamblului de Balet al Operei Naționale București
* Instituția își rezervă dreptul de a aduce modificări în distribuțiile spectacolelor în cazul în care situația le impune.
