Ehei, ce amintire… Braga, braga, in alte vremuri ne-ai fost draga!

Bucuresti, Bragagiu în Piaţă, prin anul 1928.

Bucuresti, Bragagiu în Piaţă, prin anul 1928.


Bucuresti, Bragagiu în Piaţă, prin anul 1928.

Până prin 1945-1947, bragagiii erau nelipsiți din piețele bucureștene ori pe… ulițele din mahalale, unde strigau din toți bojocii ce licoare de răcorit au de vânzare…

Braga (boza în limbile slave și limba turcă) este o băutură răcoritoare, cu gust dulce-acrișor, care se obține prin fierberea cu apă a meiului măcinat.

Este o băutură a turcilor nomazi din Asia Centrală, consemnată începând din secolul X, care mai apoi a ajuns în Anatolia, iar de acolo s-a răspândit, inclusiv în Balcani.

Braga este tulbure, mucilaginoasă, cu substanțe coloidale în suspensie, datorită conținutului mare de extract cu substanțe hrănitoare, cu cantități foarte mici de alcool și de produse de fermentație acidă. Dacă este preparată corect, în condiții bune și depozitată corespunzător, braga poate fi considerată ca o băutură igienică.

Fermentația băuturii începe printr-o slabă fermentație alcoolică care, în scurt timp, este înlocuită prin fermentație acidă de tip lactat, acetic, butiric etc.

Specialiștii susțin că braga este un mediu complex, propice dezvoltării diferitelor microorganisme. Cea mai mare parte dintre microorganisme o reprezintă cele din tipul Escherichia coli și Sacharomyces, care imprimă o aromă particulară pronunțată. Se mai găsesc cocci, bacili, mucegaiuri de tipul Mucor. Uneori, în bragă se mai adaugă zaharină și acid salicilic, pentru îndulcire și asigurarea conservabilității.

foto: Nicolae Ionescu /Caleidoscop