INS: Populatia rezidente tinere, de varsta prescolara si scolara, va continua pe un trend descendent. Cel mai mare spor negativ- in regiunea Sud-Muntenia

La 1 ianuarie 2019, populaţia rezidentă a României a fost de 19414,5 mii locuitori.

Populaţia feminină a fost majoritară, cuprinzând 9914 mii persoane care reprezinta 51,1% din totalul populaţiei rezidente.

Potrivit cercetărilor la nivelul Institutului Național de Statistică, în comparație cu 1 ianuarie 2018, la 1 ianuarie 2019, se remarcă adâncirea fenomenului de îmbătrânire demografică prin reducerea populaţiei tinere (de 0-14 ani) cu 10,2 mii persoane, ponderea acesteia reprezentând (15,7%) în totalul populației rezidente şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste) de la 18,2% la 18,5% (+46,1 mii persoane).

Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 65,8% din total, în scădere cu 152 mii persoane faţă de începutul anului 2018. În cadrul populaţiei adulte a crescut, însă, ponderea grupelor de vârstă 30-34 ani, 35-39 ani, 40-44 ani, 45-49 ani si 50-54 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 15-19 ani, 20-24 ani, 25-29 ani, 55-59 ani și 60-64 ani.

* În mediul urban locuiesc 10455,4 mii persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia rezidentă a ţării (53,9%).

La 1 ianuarie 2019, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,5% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere de doar 9,2% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia care locuiește în municipii și orașe reprezentând 88,5% din populaţia totală a regiunii.

Potrivit sursei citate, în cursul anul 2019, speranţa de viaţă la naştere a ajuns la 75,99 ani, în creştere cu 0,14 ani faţă de anul anterior, femeile având o durată medie a vieţii mai mare cu 7,08 ani decât bărbaţii. Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii pe medii de rezidenţă înregistrat şi în anul 2019, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban a fost superioară celei din mediul rural, cu 3,02 ani. Pentru ambele sexe, durata medie a vieţii în mediul urban a fost mai mare decât cea din rural, diferenţe mai accentuate înregistrându-se pentru populaţia masculină (3,48 ani) faţă de cea feminină (1,84 ani).

Conform precizărilor regulamentelor internaţionale: Regulamentul (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 noiembrie 2013 privind statisiticile comunitare din domeniul demografiei; Regulamentul de punere în aplicare (UE) nr. 205/2014 al Comisiei din 4 martie 2014 de stabilire a condiţiilor uniforme de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1260/2013 al Parlamentului European şi al Consiliului privind statisticile demografice europene, în ceea ce priveşte defalcarea datelor, termenele şi revizuirile de date.

Date provizorii: În anul 2019, sporul natural al populației rezidente a continuat să fie negativ (de -73,6 mii persoane), valori negative ale acestuia înregistrându-se și în profil teritorial, în toate regiunile ţării. De remarcat: Cel mai mare spor negativ s-a înregistrat în regiunea Sud-Muntenia (-18,7 mii persoane), iar cel mai mic în regiunea Bucureşti-Ilfov (-1,5 mii persoane). Valori negative semnificative ale sporului natural s-au înregistrat şi în regiunile Sud-Est (-14,2 mii persoane), Sud-Vest Oltenia (-11,7 mii persoane) şi Nord-Est (-9,5 mii persoane).

Specialiștii consideră că evoluţiile semnificative înregistrate în societate, precum scăderea natalității, menținerea unui spor natural negativ, migrația internaţională, schimbarea comportamentului demografic al cuplurilor căsătorite sunt numai unii dintre factorii consideraţi răspunzători de scăderea fertilităţii și, implicit, a populației rezidente, precum și a modificării structurii acesteia pe grupe de vârstă.

O preocupare constantă a statisticii oficiale o reprezintă estimarea populației rezidente a României, precum şi calculul unor indicatori specifici. Astfel, se observă că vârsta medie a continuat să crească, atingând nivelul de 42,1 ani la 1 ianuarie 2019.

Se poate remarca, de asemenea, o accelerare a procesului de îmbătrânire demografică de la an la an, fapt reliefat prin menținerea constantă a ponderii persoanelor din grupa de vârstă 0-14 ani concomitent cu creşterea ponderii populaţiei vârstnice (de 65 ani şi peste), fenomen evidenţiat prin indicele de îmbătrânire demografică. Acesta a crescut de la 80,6 (la 1 ianuarie 2004) la 118,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere (la 1 ianuarie 2019).

ASTA AR TREBUI SĂ IA ÎN SEAMĂ MULȚI: Se anticipează că numărul populației rezidente tinere, de vârstă preșcolară și școlară, va continua să aibă un trend descendent și ajunge în anul 2030 la 3,12 milioane persoane, iar în anul 2060 la numai 2,15 milioane persoane comparativ cu 3,53 milioane în prezent (în anul școlar 2019/2020).

În ceea ce privește segmentul populației vârstnice (de 65 ani și peste), până în anul 2030 se anticipează un trend ascendent, estimându-se că populația de 65 ani și peste va ajunge în anul 2030 la 3,75 milioane persoane, urmat de un trend ușor descendent, estimându-se că segmentul populației de 65 ani și peste va fi în anul 2060 la 3,73 milioane persoane, comparativ cu 3,60 milioane persoane la 1 ianuarie 2019.