LA MULTI ANI, STRAJA SFANTA A NEAMULUI ROMANESC!

Armata este ultima carte pe care o joacă o Naţiune.

Armata este ultima carte pe care o joacă o Naţiune.
Ziua Fortelor Armate Române a fost sărbătorită pentru prima data la 2 octombrie 1951, iar din anul 1959 a fost stabilită ca zi aniversară ziua de 25 octombrie. Devenită simbol al tuturor bătăliilor și eroilor neamului românesc, data de 25 octombrie a rămas întipărită în sufletele românilor ca zi în care țara își sărbătorește armata și pe cei care au fost în slujba ei.
Anul acesta, sărbătorim Ziua Armatei României în contextul împlinirii a 101 ani de la Marea Unire de la 1 decembrie 1918. Tot în acest an s-au împlinit 102 de ani de la campania militară a Armatei României, din vara anului 1917, desfăşurată în triunghiul jertfei şi eroismului la Mărăşti, Mărăşeşti şi Oituz.
LA MULȚI ANI, DRAGI OSTAȘI! În dar, vă punem în palmă inimile noastre!

Armata este ultima carte pe care o joacă o Naţiune.

***În semn de recunoştinţă faţă de bărbaţii şi femeile în uniformă militară care şi-au consacrat eforturile pentru apărarea ţării şi a libertăţii poporului român, prin Decretul nr. 381, din 1 octombrie 1959, guvernul României a stabilit data de 25 octombrie ca zi de sărbătoare pentru Armata României şi pentru poporul român.
Efectivele armatei române care au participat la dezarmarea trupelor germane, în perioada 23-31 august 1944, şi, concomitent, la acoperirea graniţelor ţării, de la Întorsura Buzăului şi până la Orşova, şi apoi la eliberarea ţării, au fost formate din 11 comandamente de corp de armată şi 27 de divizii, plus forţele Aeronauticii, însumând peste 540.000 de luptători, din care au căzut în luptele pentru eliberarea Transilvaniei, Banatului şi Maramureşului peste 59.000 de soldaţi, gradaţi, subofiţeri şi ofiţeri (morţi, răniţi şi dispăruţi).
O coincidenţă tulburătoare a făcut ca la eliberarea oraşelor Carei şi Satu Mare, unde s-au derulat ultimele rezistenţe ale inamicului pe teritoriul naţional, să participe divizii constituite din ostaşi aparţinând tuturor provinciilor româneşti, ceea ce reprezintă un strălucit simbol al unităţii naţionale: Divizia 9 Infanterie Constanţa (dobrogeni), Divizia 18 Infanterie (transilvăneni), Divizia 3 Infanterie Piteşti (munteni), Divizia 11 Infanterie Slatina (olteni), Divizia 21 Infanterie Galaţi (moldoveni) şi Divizia 1 Cavalerie Timişoara (bănăţeni).
Aşa cum apreciau corespondenţii ziarului Sunday Times, la 7 ianuarie 1945, şi ai postului de radio Londra, într-una din emisiunile sale din ianuarie 1945, România se situa în al patrulea rând în ceea ce priveşte numărul de soldaţi cu care participă la bătălia pentru distrugerea nazismului, iar cunoscutul post de radio Paris aprecia, la 13 ianuarie 1945, că România a adus prin contribuţia ei o scurtare a războiului cu cel puţin şase luni şi a salvat viaţa a mii de soldaţi români şi aliaţi.
La încheierea războiului antihitlerist armata română s-a întors de pe front cu steagurile de luptă acoperite de glorie, făcându-şi pe deplin datoria faţă de ţară şi de poporul român.(Colonel (ret) Constantin Chiper/presamil.ro)