MOTIV DE MANDRIE: Romania, la Bienala de la Venetia, cu FADING BORDERS, un proiect despre mutatii urbanistice contemporane

Cea de-a doua etapă a Concursului național pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 17-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură – la Biennale di Venezia s-a încheiat pe 14 ianuarie cu desemnarea proiectului câștigător.

ICR: Cea de-a doua etapă a Concursului național pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 17-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură – la Biennale di Venezia s-a încheiat pe 14 ianuarie cu desemnarea proiectului câștigător.

Potrivit Uniunii Arhitecților din România, în urma centralizării punctajelor acordate de către fiecare membru al Comisiei, a fost desemnat câștigător, cu un punctaj de 85,28, proiectul FADING BORDERS, autori Irina Meliță, Ștefan Simion, Cristian-Andrei Bădescu, Ștefania Hîrleață, Radu Tîrcă. O calitate definitorie a proiectului desemnat câștigător este aducerea laolaltă a două proiecte complementare, ce îmbină, pe de-o parte, aspecte antropologice cu o puternică amprentă emoțională și, pe de o alta, fundamentează statistic și morfologic deveniri și mutații urbanistice contemporane.

Marți, 28 ianuarie, Ministerul Culturii împreună cu Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român și Uniunea Arhitecților din România prezintă proiectul FADING BORDERS în prezența ministrului Culturii, Bogdan Gheorghiu, a președintelui interimar al Institutului Cultural Român, Mirel Taloș, a președintelui Uniunii Arhitecților din România, Ilenean Tureanu, a comisarul participării României la cea de-a 17-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură de la Veneția, Attila Kim, a reprezentantului proiectului Shrinking cities in Romania, arhitecta Ilinca Păun Constantinescu, precum și a doi dintre autorii lucrării, arhitecții Irina Meliță și Ștefan Simion.

Propunerea FADING BORDERS, care ridică problema consecinței migrației temporare sau permanente a mai mult de 3.4 milioane de români, documentează această realitate din perspectiva prezenței românilor alături de alți cetățeni din estul Europei în diversele medii urbane din occident și prin prisma efectelor migrației în masă asupra orașelor și satelor afectate de alterarea relațiilor interumane.

Prin cercetarea aprofundată realizată, propunerea stabilește conexiuni între cele două realități și, de asemenea, atrage atenția asupra narațiunilor personale ale celor care călătoresc între est și vest, dar și ale celor care rămân acasă. Tema se extinde complex și în Noua Galerie a IRCCU prin istorii personale, particulare, ale celor plecați și influența lor în spațiile ce-i găzduiesc. Ambele instalații examinează aspecte esențiale ale vieții contemporane în Comunitatea Europeană cu ecou în legăturile interumane, punând în prim plan tema Bienalei din 2020.

IMPORTANT: Comisia de selecție a evaluat cele trei proiecte calificate în etapa a II-a, acordând punctaje pentru criteriile prevăzute în Regulamentul de organizare a Concursului, respectiv:

· unitatea conceptului pentru ambele spații

· fezabilitatea proiectului: posibilitatea de realizare practică (montare, demontare și transport) și încadrarea în bugetul estimat (raportul între costurile estimate și rezultatele așteptate

· relevanța/oportunitatea costurilor propuse pentru implementarea proiectului)

· strategia de promovare a proiectului în cadrul Bienalei și în afara acesteia

Cele trei proiecte selectate abordează tema ediției a XVII-a a Expoziției Internaționale de Arhitectură – la Biennale di Venezia, How we will live together in the future, în trei chei distincte. Fiecare proiect propune o viziune aprofundată proprie, tratând problematici și aspecte actuale ale contextelor social, arhitectural și urban românesc. Toate proiectele s-au remarcat printr-un răspuns matur și original, fundamentat teoretic, într-o manieră structurată, ce transmite în mod clar conceptul curatorial propus. Totodată, cele trei proiecte au răspuns cerințelor legate de fezabilitatea transpunerii în realitate a conceptelor propuse, în acord cu cerințele tehnice și bugetare definite de organizatori.

Locul al doilea a revenit proiectului TOGETHER AT THE TABLE / ÎMPREUNĂ LA MASĂ, autori Iulia Stătică, Tao DuFour, Adrian Catu, Nicolas Azel, care a obținut un punctaj de 75,28.

Așa cum informează reprezentanții Institutului Cultural Român, propunerea abordează Parcul Natural Văcărești prin două dimensiuni distincte: arhitectura relevantă, Mănăstirea Văcărești și natura care-i ia locul. Prima a fost una dintre cele mai mari mânăstiri din estul Europei, transformată inițial în închisoare și ulterior demolată sub regimul comunist. Proiectul neterminat al regimului s-a transformat într-unul din cele mai largi ecosisteme de mlaștini aflat în mediul urban, oficial protejat ca exemplu de regenerare a naturii. În același timp, în zonă s-au dezvoltat peste 90 de specii de păsări și animale, iar amplasamentul a devenit o curiozitate turistică naturală într-un spațiu reprimat.

Propunerea pentru Pavilionul național al României în cadrul Bienalei vizează îmbinarea mai multor straturi ale acestei povești, printre care se numără cea a memoriei colective împletită cu istoria urbană specifică, printr-o concepție multidisciplinară în care sunt implicate persoane și cercetători din mediul academic din România, Italia, Marea Britanie, S.U.A.

Locul al treilea a revenit proiectului PRAEY, autori Alexandru Fleșeriu, Péter Eszter, Antal Banhegyesy, Andrei Costea, Simina Stan, Alexandru Vladovici, Leonard Vartic, cu un punctaj de 69,28.

Propunerea pornește de la observația că, în unele țări din Europa de Est, tradițiile religioase s-au repoziționat după căderea regimului comunist. Această revenire a religiei în cotidian, care pare să contracareze procesul de secularizare în majoritatea țărilor europene, este prezentă și în România, unde multe lăcașuri de cult au fost edificate în ultimii 30 de ani, în timp ce monumente religioase importante sunt neglijate.

Demn de știut: Juriul a remarcat această temă pentru că lăcașurile de cult au devenit nu numai semne ale unei creșteri a interesului pentru religie ci și pentru că acestea reprezintă elemente identitare în cadrul orașelor, întrunind și calitatea de surogat al spațiului public / întâlnirii inexistente sau neamenajate pentru comunități.

Juriul a apreciat, totodată, multitudinea de straturi și chei de lecturare a problematicii ce oferă calități curatoriale atât din punct de vedere spațial cât și din perspectiva dezbaterii.

Bienala de Arhitectură de la Veneția este un eveniment internațional prestigiu ce ilustrează un dialog cultural de mare amploare între țările lumii. Ediția din acest an se desfășoară în perioada 23 mai – 29 noiembrie 2020. Organizatorii reprezentării României la cea de-a 17-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură – la Biennale di Venezia sunt: Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Externe, Institutul Cultural Român și Uniunea Arhitecților din România.

Cea de-a doua etapă a Concursului național pentru selectarea proiectului care va reprezenta România la cea de-a 17-a ediție a Expoziției Internaționale de Arhitectură – la Biennale di Venezia s-a încheiat pe 14 ianuarie cu desemnarea proiectului câștigător.