Stiute si nestiute despre Gheorghe Magheru. Cine a fost generalul al carui nume il poarta mari bulevarde din capitala, dar si din multe alte orase ale tarii?

Gheorghe Magheru (n. 8 aprilie 1802, Bârzeiu de Gilort, județul Gorj - d. 23 martie 1880, București) a fost un comandant militar în oastea lui Tudor Vladimirescu (1821), apoi comandant în războiul ruso-turc din 1828-1829, vătaf al județului Romanați (din 1831), dar și ministru de finanțe în cabinetul revoluționar din Țara Românească în anul 1848...

Gheorghe Magheru (n. 8 aprilie 1802, Bârzeiu de Gilort, județul Gorj – d. 23 martie 1880, București) a fost un comandant militar în oastea lui Tudor Vladimirescu (1821), apoi comandant în războiul ruso-turc din 1828-1829, vătaf al județului Romanați (din 1831), ministru de finanțe în cabinetul revoluționar din Țara Românească în anul 1848, apoi, temporar, comandant general al trupelor revoluționare din Țara Românească. La 10 octombrie/28 octombrie 1848, Magheru s-a refugiat în Transilvania, iar de acolo la Triest și în cele din urmă la Viena.
În 1857 Gheorghe Magheru s-a reîntors în Țara Românească, unde a redevenit activ politic. Haiduc celebru din zona Băileștilor

Gheorghe Magheru (n. 8 aprilie 1802, Bârzeiu de Gilort, județul Gorj – d. 23 martie 1880, București) a fost un comandant militar în oastea lui Tudor Vladimirescu (1821), apoi comandant în războiul ruso-turc din 1828-1829, vătaf al județului Romanați (din 1831), dar și ministru de finanțe în cabinetul revoluționar din Țara Românească în anul 1848…
, pandur în armata lui Tudor Vladimirescu, unul dintre conducătorii revoluției de la 1848 din Țara Românească, membru în guvernul provizoriu revoluționar pașoptist, generalul armatei din principat, luptător pentru Unirea Principatelor Române. Era văr cu Tudor Vladimirescu, prieten apropiat cu Nicolae Bălcescu și sprijinitor al lui Avram Iancu.(sursa: Istorie in culori )
*În fotografie este reprezentat in uniformă de general mică ținută „cu capotă”, așa se cheamă haina tip dolman pe care o poartă, md. 1861, pe care a purtat-o în momentul în care a fost numit în fruntea unui corp de voluntari pentru a apăra mica unire.
Demn de reținut, pe lângă toate meritele, din timpul revoluției și trecerea la gradul de general pe vremea lui Cuza, ca ultimă comandă, primește în primăvara lui 1866 comanda unui corp de voluntari care trebuia să apere tânărul stat de un atac care ar fi dus la desființarea unirii celor două principate. Identificare uniforma Doctor în uniforme militare Emil Boboescu!

Foto: Istorie in culori