TREBUIE LUAT IN SEAMA! Abandonul scolar in licee si invatamantul profesional, valori crescute in regiunile Centru (3,8%) si Vest (3,2%). Date de la INS

Ne apropiem oficial de finalul anului școlar. Un an scolar „ALTFEL” care, prin prisma unei situații critice generale, a evidențiat marile probleme și… „ABSENȚE” care, de altfel, întrețin o anume stare de fapt în ȘCOALA ROMÂNEASCĂ. Tocmai de aceea, ar fi nimerit să aruncăm o privire și ceva… interes asupra unor date publicate de Institutul Național de Statistică. Și nu doar noi, ci mai cu seamă cei care se ocupă de soata învățământului, la toate nivelele.

Cea mai mare rata a abandonului școlar din România în 2018 a fost înregistrată în Regiunea Centru, adică în zona Transilvaniei, și era de 5,2% în mediul rural și 3,7% în urban, potrivit analizelor INS. La popul opus, cea mai scăzută rată a abandonului era în regiunea Sud-Muntenia, de doar 1,6% în rural și 2,3% în urban.

În anul şcolar 2018/2019, majoritatea elevilor din învăţământul preuniversitar au frecventat cursurile cu frecvenţă (96,4%), restul fiind înscrişi în învăţământul seral sau cu frecvenţă redusă.

În învăţământul superior, 91,5% dintre studenţi au frecventat cursurile cu frecvenţă, 4,8% erau înscrişi în învăţământul la distanţă şi 3,7% au frecventat cursurile cu frecvenţă redusă.

În anul universitar 2018/2019, în învăţământul superior au fost cuprinşi 533,7 mii de studenţi, cursanţi reprezentând 15,0% din totalul populaţiei şcolare.

Analiștii sunt de părere că „diminuarea accentuată din ultimii ani a survenit în urma scăderii populaţiei totale, pe de o parte şi reorientării elevilor spre învăţământul postliceal în detrimentul celui superior (terţiar), pe de altă parte. În anul universitar 2018/2019, structura pe grupe de specializări a studenţilor înscrişi în învăţământul superior reflectă faptul că, cei mai mulţi studenţi optează pentru studiul grupelor de specializări: afaceri, administraţie şi drept (24,0%), inginerie, prelucrare, construcţii (20,9%), sănătate şi asistenţă socială (13,7%).

D eremarcat ar fi mai ales faptul că în anul şcolar / universitar 2018/2019, pe regiuni de dezvoltare, populaţia şcolară cuprinsă în toate nivelurile de educaţie era distribuită astfel: Nord-Est – 17,3%, Bucureşti-Ilfov – 14,3%, Nord-Vest – 14,0%, Sud-Muntenia – 12,6%, Centru – 12,1%, Sud-Est – 11,8%, Sud-Vest Oltenia – 9,1% şi Vest – 8,8%.

Gradul de cuprindere în învăţământ în anul şcolar / universitar 2018/2019

Gradul de cuprindere în învăţământ a populaţiei de vârstă şcolară a fost de 72,2% (cu 0,1 puncte procentuale mai puţin faţă de anul precedent). Gradul de cuprindere a înregistrat cea mai mare valoare pentru populaţia şcolară din grupa de vârstă 6-10 ani (90,4%). Potrivit datelor de la Institutul Național de Statistică, pentru grupa de vârstă 19-23 ani şi peste, gradul de cuprindere a fost de 69,0%, cu o diferenţă de 17,2 puncte procentuale în favoarea populaţiei feminine (77,8% feminin, respectiv 60,6% masculin).

Pe niveluri de educaţie, rata brută de cuprindere şcolară în anul şcolar / universitar 2018/2019 a fost de 91,2% în învăţământul primar, de 85,8% în învăţământul secundar inferior (gimnazial), de 86,3% în învăţământul secundar superior (liceal şi profesional) şi de 61,0% în învăţământul superior (inclusiv învăţământul postliceal). În anul şcolar / universitar 2018/2019, rata netă de cuprindere (0-23 ani) în învăţământ a fost de 61,8% (87,2% în mediul urban şi 36,7% în rural).

Performanţele sistemului de educaţie

Evaluarea calităţii procesului educaţional se realizează pe baza principalelor rezultate ale activităţii educaţionale, utilizându-se indicatori statistici relevanţi, precum numărul absolvenţilor, numărul elevilor promovaţi şi gradul de promovabilitate, situaţia şcolară a elevilor promovaţi după media generală obţinută, numărul elevilor declaraţi repetenţi şi rata abandonului şcolar. Numărul absolvenţilor în învăţământul preuniversitar a înregistrat o scădere cu 0,2% în anul şcolar 2017/2018 faţă de anul anterior, determinată de scăderea numărului absolvenţilor din învăţământul liceal (cu 3,2%) şi din învăţământul postliceal şi de maiştri (cu 3,1%). În anul şcolar 2014-2015, Ministerul Educaţiei şi Cercetării a iniţiat un nou program (cu o durată de 3 ani) care permite elevilor să se înscrie în învăţământul profesional după promovarea clasei a-VIII-a. Astfel, la sfârşitul anului şcolar 2017-2018 numărul absolvenţilor din învăţământul profesional a crescut cu 20,1% comparativ cu anul anterior. Pe niveluri de educaţie, rata abandonului a înregistrat o creştere cu 0,1 puncte procentuale în învăţământul primar şi gimnazial, a rămas la acelaşi nivel în învăţământul liceal şi profesional, iar în învăţământul postliceal şi de maiştri a înregistrat o scădere cu 0,8 puncte procentuale comparativ cu anul precedent.

Analizele oficiale evidențiază, de asemenea, că în învăţământul primar şi gimnazial nu există diferenţe mari pe sexe ale ratei abandonului (1,8% masculin, 1,5% feminin). În mediul rural, această rată este mai ridicată în învăţământul gimnazial (2,6%) decât în învăţământul primar (2,2%). În anul şcolar 2017/2018, rata abandonului în învăţământul primar şi gimnazial a înregistrat valori apropiate în cele două medii de rezidenţă (2,4% în rural, respectiv 1,1% în urban).

Potrivit INS, în profil teritorial, în anul şcolar 2017/2018, valori mai crescute ale ratei abandonului şcolar, în învăţământul primar şi gimnazial din mediul urban, s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare: Vest (1,8%), Centru (1,6%), şi Sud-Est (1,5%), iar în mediul rural în regiunile Centru (3,5%), Sud-Est (2,7%), Vest (2,5%) şi Nord-Vest (2,3%). În învăţământul liceal şi profesional, rata abandonului şcolar a înregistrat valori ridicate în regiunea Centru (3,8%) şi în regiunea Vest (3,2%).

Ar fi de reținut, de asemenea, că gradul de promovabilitate din învăţământul gimnazial a cunoscut un ecart de 1,9 puncte procentuale pe sexe (fetele au promovat în proporţie de 96,5%, iar băieţii au promovat în proporţie de 94,6%). În învăţământul liceal, numărul elevilor promovaţi a fost de 604,1 mii, gradul de promovabilitate fiind de 97,1% (97,8% la fete şi 96,4% la băieţi). La sfârşitul anului şcolar 2017/2018 au fost înregistraţi 158,1 mii de elevi promovaţi în învăţământul profesional, postliceal şi de maiştri (77,0 mii în învăţământul profesional şi 81,1 mii în învăţământul postliceal şi de maiştri). Gradul de promovabilitate a fost de 92,9% (88,8% în învăţământul profesional şi 97,2% în învăţământul postliceal şi de maiştri). În învăţământul universitar de licenţă, gradul de promovabilitate a fost de 94,5% (94,6% în învăţământul superior public şi 93,3% în cel privat).