Ziua Eroilor: Din analele istoriei… Informatii si fotografii de colectie de la Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe

Nu vãrsaţi lacrimi pe mormântul eroilor,
Ci mai curând slãviţi-i prin cântece,
Aşa, ca faima lor sã rãmânã un ecou,
Prin legenda veacurilor!”

Regina Maria a României

Eroi sunt sămânță și trup din trupul neamului și merită cinstiți cum se cuvine!

➡️Ziua Eroilor este o sărbătoare națională din România pentru comemorarea militarilor care au murit în timpul serviciului în forțele armate. Pentru cinstirea eroilor, prin Legea nr. 379 din 2003, privind regimul mormintelor și operelor comemorative de război, Zilei Eroilor i s-a conferit statutul de sărbătoare națională, continuând astfel tradiția statornicită după Primul Război Mondial.
➡️În România, prin Decretul Regal nr. 1693 din 4 mai 1920 s-a stabilit ca aceasta să fie sărbătorită în fiecare an cu prilejul zilei Înălțării Domnului, țara noastră comemorând în aceeași zi pe eroii români și pe cei străini, îngropați pe teritoriul național. Această prevedere a fost stabilită ca urmare a Tratatul de la Versailles, prin care țările beligerante s-au obligat la întreținerea mormintelor ostașilor îngropați pe teritoriile statelor respective, precum și a monumentelor comemorative de război dedicate acestora. În timpul comunismului, prin Decretul nr. 71 din 1948 data a fost schimbată la 9 mai, dar după 1989 s-a revenit la data inițială.
➡️În această zi, în lăcașurile de cult se face pomenirea tuturor eroilor români căzuți de-a lungul veacurilor pe toate câmpurile de luptă pentru credință, libertate, dreptate și pentru apărarea țării și întregirea neamului. Oficiul Național pentru Cultul Eroilor din subordinea Ministerului Apărării Naționale, împreună cu celelalte instituții abilitate, locale și naționale, elaborează programul manifestărilor prilejuite de sărbătoarea națională de Ziua Eroilor.
➡️După Primul Război Mondial, România a fost printre primele state, care, urmând exemplul Franței și Statelor Unite ale Americii, a decis să inaugureze un monument al Eroului Necunoscut, dedicat memoriei tuturor celor care au căzut pe câmpul de luptă. În semn de cinstire, în anul 1923, s-a decis ca simbolul sacrificiului celor jertfiți pentru reîntregirea patriei, să fie evocat prin înhumarea simbolică a osemintele unuia dintre ostașii anonimi, morți în luptele din Primul Război Mondial.
➡️Astfel, la 13 mai 1923 au fost deshumate rămășițele pământești a zece ostași neidentificați de pe câmpul de luptă de la Mărășești și depuse în Biserica Adormirea Maicii Domnului din localitate, alegerea sicriului cu osemintele Ostașului Necunoscut fiind făcută de elevul militar Amilcar C. Săndulescu, orfan de război și premiant al Liceului Militar „Dimitrie A. Sturdza” din Craiova, care a ales cel de-al patrulea sicriu spunând „Acesta este tatăl meu”. După desemnarea Eroului Necunoscut, celelalte nouă sicrie au fost îngropate cu onoruri militare în Cimitirul Eroilor din Mărășești în ziua de 14 mai 1923.
➡️A doua zi, sicriul cu Eroul Necunoscut a fost transportat într-un tren special la București, însoțit de o gradă și cu onoruri militare. La Gara de Nord, așteptau oficiali ai statului și personalități politice și militare, în frunte cu Regele Ferdinand, iar sicriul a fost depus pe un catafalc drapat cu steagul și însemnele României pentru oficierea serviciului religios și onorurile militare cuvenite. Ulterior, sicriul a fost transportat la Biserica „Mihai Vodă”, pe un afet de tun însoțit de un lung cortegiu, unde sicriul a rămas încă o zi pentru ca publicul larg să poată onora memoria Eroului Necunoscut.
➡️La 17 mai 1923, în prezența Familiei Regale, a membrilor guvernului, a corpurilor legiuitoare, a diplomaților străini acreditați la București ori trimiși în misiune extraordinară și a unui numeros public, a avut loc ceremonia reînhumării Eroului Necunoscut, în fața Palatului Artelor care găzduia Muzeul Militar, din Parcul Carol I. Timp de două minute, orice activitate publică a fost întreruptă, în sunetele sirenelor și a clopotelor bisericilor.
➡️Mormântul Ostașului Necunoscut, operă a sculptorului Emil Wilhelm Becker, a devenit ulterior un loc național de pelerinaj și de reculegere în memoria ostașilor căzuți în Primul Război Mondial. Mormântul Eroului Necunoscut a fost acoperit cu o lespede din piatră, decorată cu motive florale în stilul vechilor lespezi de mormânt domnești, cu un scurt epitaf: „Aici doarme fericit întru Domnul Ostașul Necunoscut, săvârșit din viață în jertfa pentru unitatea neamului românesc. Pe oasele lui odihnește pământul României întregite. -1916-1919-“.
➡️După instaurarea comunismului, pentru realizarea Monumentului eroilor luptei pentru libertatea poporului și a patriei, pentru socialism, Mormântul Ostașului Necunoscut a fost demontat în secret în noaptea de 22/ 23 decembrie 1958 și a fost strămutat la Mausoleul de la Mărășești, fiind readus în București la 26 octombrie 1991 și revenind la locația inițială abia la 25 noiembrie 2006, pe esplanada din fața actualului Memorial al Eroilor Neamului.
➡️În Arhivele Diplomatice ale Ministerului Afacerilor Externe se păstrează un valoros dosar privind desfășurarea ceremoniilor pentru înhumarea Ostașului Necunoscut din 14-17 mai 1923, precum și acțiunile misiunilor diplomatice ale României pentru cinstirea eroilor de război înhumați în străinătate. La 18 mai 1923, Președintele Statelor Unite ale Americii a acordat Ostașului Necunoscut Român Medalia de Onoare a Congresului – cea mai înaltă distincție americană, în semn de gratitudine și recunoaștere a luptei eroice și marilor sacrificii pentru cauza aliată!